22 decembrie 1989/ Coloana pleacă de la Avioane Craiova/ 3.500 de oameni mărşăluiesc peste Dealul Vulcăneştilor către DN 65 (2)

Read Time:4 Minute, 41 Second

Povestea Revoluției de la Craiova începe la Avioane Craiova.

La întreprinderea de avioane, salariaţii din tura a treia nu au plecat încă. Se strâng în grupuri şi comentează evenimentele. Îi ascultă pe cei care s-au întors de la Timişoara şi Caransebeş. Sunt relatate momentele de solidarizare cu bănăţenii la Timişoara şi Caransebeş.
“Fusesem trimişi să-i batem şi ei ne-au primit, în gară, cu pâine caldă. Ne-am întâlnit cu arbitrul Ioan Igna, care a confirmat ceea ce ştiam de la Radio «Europa liberă»: baia de sânge, zeci de morţi şi sute de răniţi. Am mers în Piaţa Operei. Aici, o mare de oameni. Armata fraternizase cu demonstranţii. Oraşul era liber”.
Directorul general, col. ing. Dumitru Geantă, încearcă să liniştească spiritele. De faţă sunt şi alte cadre din conducerea întreprinderii (col. ing. Ion Bratu – director tehnic; ec. Nicolae Cazacu – director economic; ec. Andrei Marcu).
Se scandează lozinci pro Timişoara. Se propune organizarea unui marş de protest faţă de regim şi de solidarizare cu Timişoara.
În această situaţie, Ion Sîrbu, Dumitru Drăghici, Gabriel Miricescu, Elian Paveliu, Eugen Sbora, Toma Velici, Marin Cocean ş. a. au organizat coloana pentru deplasare şi le-au cerut oamenilor să păstreze nota de civilizaţie şi demnitate, şi mai ales să evite actele de provocare în dreptul unităţii militare de aviaţie din apropiere.
Soldaţii înarmaţi ai subunităţii MI, de pază şi ordine, rămân la posturile lor. Comandantul, căpitanul Şerbănescu, nu le-a cerut să intervină şi nici nu a fost solicitat, de conducerea întreprinderii, să o facă.
Frica a fost învinsă. Majoritatea personalului este în curte, în faţa pavilionului administrativ. Se scandează neîncetat: “Timişoara, Timişoara!” şi “Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, “Jos Ceauşescu!”
Ora 8. Coloana este organizată pentru marş. Se aduc steaguri şi eşarfe tricolore. Se deschid porţile. La poarta întreprinderii soseşte primul secretar al Comitetului Municipal PCR, Ion Voiculescu. Dialog cu demonstranţii. Încercarea de a-i opri eşuează. Un ultim cuvânt: “Să nu distrugeţi oraşul!“. Răspuns: “Nu suntem huligani. Vrem libertate şi democraţie. Ştim ce a fost la Timişoara. Mergem în centrul oraşului să protestăm. Suntem solidari cu Timişoara; «Jos Ceauşescu!» “
Coloana porneşte. Aproximativ 3.500 de oameni mărşăluiesc peste Dealul Vulcăneştilor către DN 65. În faţă se află o maşină OLTCIT – condusă de Ionel Teodor, pe care sunt arborate două steaguri tricolore. Se trece, fără teamă, pe lângă unitatea militară de aviaţie ale cărei efective se aflau în dispozitiv de luptă. Se strigă lozinci: “Jos Ceauşescu!”, “Jos dictatura!”, “Ceauşescu judecat pentru morţii din Banat!”, “Trăiască, trăiască, trăiască Ardealul, Moldova şi Ţara Românească!” “Coloana se întinde pe aproximativ 500 m. Soldaţi şi ofiţeri înarmaţi stăteau în spatele gardului de la şosea. În interiorul unităţii, pe clădiri, alte efective înarmate. Scandăm: «Armata e cu noi!», «Veniţi cu noi!». După câteva momente, militarii se retrag în interiorul unităţii”.
Demonstranţii intră în DN 65 şi se îndreaptă spre oraş. “O ceaţă densă acoperă drumul. Încercăm să scoatem afară salariaţii de la PECO. Porţile mari, din fier, au rămas închise. Din spatele lor, oamenii, câţiva doar, ne priveau cu teamă. Insuccesul nu ne-a speriat. Locuitorii din zonă ne fac semne de încurajare”.
Intrarea în oraş. În cartierul Lăpuş, demonstranţii sunt întâmpinaţi cu entuziasm şi aplauze, de locatarii blocurilor, ieşiţi la balcoane, şi de trecători. Se strigă: “Veniţi cu noi!”, “Vrem carne de Crăciun, nu conducător nebun!”, “Libertate, libertate!”, “Ceauşescu judecat pentru morţii din Banat”, “Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”. Avertismente: “La pasajul Electroputere, sunt indivizi mascaţi şi înarmaţi!”. Coloana se îndreaptă spre IUG.
“Oamenii de la IUG ne aşteptau la poartă cu steaguri tricolore. În scurt timp, având în frunte pe directorul Popeci, au ieşit în Calea Bucureşti şi au urmat coloana noastră la o distanţă de circa 50 m”.
Oprire la pasajul Electroputere pentru a scoate salariaţii de la Electroputere şi ILMET. S-a staţionat aproximativ douăzeci de minute, scandându-se: “Veniţi cu noi!“; “Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!“; “Şi voi sunteţi români!“. Din interior, nici un semn. Uşile halelor de producţie erau sudate. Aproximativ 30 – 40 de “îndrăzneţi“ de la avioane trecând peste ameninţările “civililor“ care agitau arme Geco au sărit gardurile şi au rupt lanţurile sudate, apoi au tras sirena, îndemnând la revoltă.
La facultatea de mecanică, respectiva coloană este întâmpinată de Marian Dalimon, salariat al întreprinderii de avioane, care aruncă fluturaşi pe care este scris: “Jos dictatorul!”, “Jos Ceauşescu!”. Tot aici soseşte şi Constantin Dilly Şerbănoiu cu o cameră video, filmând tălăzuirea umană care se revarsă ca un torent spre centrul oraşului. Din păcate, aceste imagini nu au fost “conservate” până astăzi.
Veşti din centrul oraşului. În faţa comitetului municipal şi judeţean de partid se află, în dispozitiv de luptă, efective militare. Frica este învinsă. Marşul continuă. Nimeni nu renunţă.
Coloana se opreşte pe aliniamentul str. 6 Martie, la numai 20 de paşi, în faţa dispozitivului militar, format din blindate, autotunuri, militari şi ofiţeri în lanţ de trăgători. Până la universitate, o masă compactă de oameni, care, cu braţele ridicate ritmic, strigă neîncetat: “Fără violenţă!”, “Libertate, libertate!”, “Armata e cu noi!
O parte a demonstranţilor invadează grădina English – Park. O alta încearcă să pătrundă spre uşile sediului comitetului municipal al PCR. Spiritele se încing. Situaţia poate deveni extrem de periculoasă, dacă vor fi atacaţi militarii. Se formează ad-hoc, având ca nucleu salariaţi de la întreprinderea de avioane, un grup de coordonare care, cu înţelepciune şi luciditate, organizează un baraj din oameni şi cozi de drapele, pentru a evita agresarea militarilor, desprinzându-se în lideri Marian Dalimon, Nicolae Dancău, Ilie Dicu, Dumitru Drăghici, Gabriel Miricescu, Marin Nica, Vasile Marian, Ioan Sîrbu, Toma Velici.