
La 30 de ani de la evenimentele din 1989 încerc un demers jurnalistic care se bazează pe surse deschise dar si pe mărturisiri ale unor martori oculari despre ceea ce s-a numit Revoluția din Craiova. Pe parcursul mai multor articole voi incerca, sper să și reușesc, să zugrăvesc evenimentele așa cum au fost. În afara de Europa Liberă, craiovenii aveau ca sursă alternativă de informații posturile sârbești de televiziune.
Oltenii intră în focurile Revoluției în noaptea de 20 decembrie 1989 când se decide la București o contramanifestație la Timișoara cu „luptători” din Gărzile Patriotice. Operaţiunea a fost hotărâtă de Elena Ceauşescu şi Emil Bobu şi coordonată de la Bucureşti de către Ion Dincă fost vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi de către colonelul Pîrcălăbescu Cornel fost şef al Statului Major al Gărzilor Patriotice din C.C. al P.C.R.
Potrivit portalului www.cercetare-memorialulrevolutiei1989.ro, în judeţul Dolj în data de 20 decembrie s-a primit ordin de la Pârcălăbescu mobilizarea a 10.000 de luptători de la Craiova şi 4.000 de la Filiaşi. Au fost mobilizaţi 6.950 de muncitori din schimburile 2 şi 3 din intreprinderile craiovene. Prima garnitură de tren a plecat din Gara Craiova la ora 0,45, luptătorii fiind comandaţi de colonel Mihalcea Ion, şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice Dolj. Ajunşi în Gara de Est Timişoara, au fost întâmpinaţi de manifestanţi, în urma discuţiilor luptătorii solidarizându-se cu timişorenii. Trei autobuze cu luptători din Dolj au plecat în centrul oraşului pentru a înţelege ce se întâmplă în Timişoara.