ALIN MITRICĂ, secretar de stat în MFE: „Așadar în momentul în care Guvernul Ponta a preluat de la defunctul Guvern Ungureanu, guvernarea României, am găsit o situație destul de ciudată, de dificilă pentru noi în ceea ce privește stadiul finanțărilor europene, stadiul fondurilor eurpene. Astfel că, în momentul preluării guvernării, situația pe scurt era cam așa: 5 dintre programele operaționale erau presuspendate, iar plăți nu se mai făcuseră de foarte mult timp. Rata absorbției era la 7,4, iar autoritatea de audit și celelalte instituții abilitate să verifice fondurile europene în statele membre aveau o serie de rapoarte care indicau faptul că România nu se află pe un drum bun. Imediat după preluarea acestei situații, s-a ajuns în doi ani la ceea ce putem spune un succes pentru România și anume rata de absorbție de 38%, fonduri în valoare 2,88 miliarde euro intrate în România în cursul anului 2013, toate programele operaționale deblocate, funcționale și bani atrași în România pe o perioadă anterioară și anume perioada anterioară de programare de peste 7 miliarde de euro. În acest context, am gândit pentru următoarea perioadă ținând cont și de ceea ce are nevoie România, mai multe componente financiare și am modificat tot ceea ce înseamnă sistemul și arhitectura de fonduri europene în România. Mai exact, după ce au fost regândite programele operaționale, într-o formă orientată către interesele pe termen scurt și mediu ale României, am gândit mai multe componente care să vizeze latura socială și, după cum ați observat numai în ultimul timp, Guvernul Ponta, Ministerul Fondurilor Europene au lansat mai multe apeluri pe programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane și mai multe ghiduri în consultare. Dintre acestea, foarte important fiind cel dedicat dezvoltării carierii didactice, cel care se referă la dezvoltarea economiei sociale și aici sunt vizate categoriile vulnerabile, mai ales din mediul rural, dar și din mediul periurban, dar și un ghid adresat tinerilor, care vizează sprijinirea inițiativelor anteprenoriale ale aceastora, acestea totalizând aproximativ 250 de milioane de euro. Pe lângă acestea, în cursul săptămânii viitoare vor fi lansate pe segmentul de cercetare 7 apeluri noi, care vor avea în vedere atât partea de infrastructură cât și partea de dotare a segmentului de cercetare și aici un lucru deosebit este cel legat de colul vizând angeografele. Acest col a venit ca urmare a statisticelor negative pe care România le are în ceea ce privește mortalitatea cauzată de boli cardio, unul dintre cele mai importante cauze sunt absența acestui important aparat angeograful. Referindu-ne la municipiul Craiova nu putem spune decât lucruri foarte, foarte bune, pe lângă spitalul regional care se va construi aici la noi, unul dintre cele 3 spitale regionale, valoarea celor trei fiind de 400 de milioane, ceea ce înseamnă că investiția de la Craiova va fi una deosebit de importantă și care va veni în sprijinul domeniului sănătății complementând acțiunile pe care Primăria municipiului Craiova și Consiliul Județean Dolj le-au făcut în ultimii ani și anume sprijinirea domeniului sănătății. Pentru că un popor este mult mai creativ dacă în primul rând este educat și apoi este sănătos ceea ce pentru noi la Craiova, la Dolj, putem spune că este un lucru ce se va realiza. Apoi voiam să vă vorbesc că s-a creat nou program operațional cu infrastructură mare. Săptămâna trecută a fost trimis la Bruxelles. Toate celelalte programe operaționale au fost trimise în cursul ultimelor luni. Acest program este foarte important entru administrațiile publice locale, dar și pentru administrația publică centrală deoarece are în componența sa tot ceea ce înseamnă investiții în domeniul mediului, transportului și în domeniul energiei. Este un program cu alocare de 9,4 miliarde de euro și prin informațiile pe care le am, acest program va veni ca o finanțare pentru faza a doua care este deosebit de bine pregătită a masterplanului apă-canal de la Dolj.
Punct și de la capăt!
