Am trimis astăzi pe adresa de email a fiecărui deputat din Parlamentul României următoarea Scrisoare deschisă prin care îi rog să aibă inițiativă legislativă pentru a pune în aplicare Decizia nr. 392/2021 a CCR care a obligat încă din iulie Parlamentul să elaboreze o procedură urgentă (până în 30 de zile în total) de soluționare definitivă a acțiunilor în justiție care vizează HG-urile și celelalte acte administrative (CNSU) emise în starea de alertă.

În considerarea principiilor înscrise în art. 12 din Legea nr. 26/1996, potrivit cărora deputaţii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară și au obligaţia menţinerii unui dialog permanent cu cetăţenii pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar, vă trimit alăturat o rugăminte, în formă publică și motivată, de a vă asuma obligația de fidelitate față de Constituție și în forma concretă a încercării punerii în aplicare printr-o inițiativă legislativă a Deciziei nr. 392/08.06.2021 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat că în absența unei legiferări din partea Parlamentului drepturi fundamentale recunoscute cetățenilor prin Constituție sunt și rămân încălcate.

Vă adresez un apel public de a vă asuma și prin fapte respectarea principiilor fundamentale în baza cărora vă exercitați mandatul constituțional de demnitar în serviciul poporului. Vă rog în concret să aveți o inițiativă legislativă, individuală sau în comun cu alți colegi, de punere în aplicarea Deciziei nr. 392/08.06.2021 a Curții Constituționale, care v-a creat obligații de conformare la principiile constituționale, așa cum voi arăta. Permiteți-mi înainte să vă readuc aminte ceea ce cunoașteți și anume că potrivit art. 69 alin. 1 din Constituție “În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”.

Obligația de fidelitate a Dvs. este față de popor iar nu față de politica partidului pe lista căruia ați fost ales sau a instrucțiunilor de vot primite în grupul parlamentar din care faceți parte. Acest lucru se reflectă și în conținutul jurământului pe care l-ați depus în vederea validării mandatului pe care îl exercitați, Dvs. jurând solemn să respectați Constituția, să apărați democrația precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Loialitatea constituțională, valoare morală fundamentală a mandatului Dvs., reprezintă atașamentul fața de valorile constituționale, respectarea Constituției în litera și în spiritul acesteia, îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor și respectarea drepturilor pe care Constituția le prevede, dar și respectarea cu bună credință a obligativității deciziilor Curții Constituționale în întregul lor, ca unitate a considerentelor și dispozitivului. În manifestarea loialității față de Constituție principalul drept politic pe care îl aveți, acela de inițiativă legislativă, poate constitui corelativ și principala Dvs. obligație, cel puțin din punct de vedere al eticii mandatului reprezentativ pe care îl exercitați, cât timp fără comportamentul Dvs. activ Constituția ar rămâne siluită.

Prin Decizia nr. 392/08.06.2021 (publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 12 iulie 2021) Curtea Constituțională a României a constatat că Legea nr. 55/2020 privind starea de alertă nu garantează cetățenilor României dreptul de acces efectiv la instanța de judecată în vederea apărării drepturilor și intereselor lor legitime (art. 21 din Constituție), că încalcă drepturile constituționale ale persoanei vătămate de o autoritate publică (art. 52 alin. 1 din Constituție) și că încalcă obligația constituțională de garantare a controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice. (art. 126 alin. 6 din Constituție).Pentru a hotărî astfel instanța supremă constituțională a constatat că legislația națională – inclusiv Legea nr. 55/2020, Legea contenciosului administrativ ori Codul de procedură civilă – nu conține prevederi de procedură care să permită și să oblige instanțele de contencios administrativ să soluționeze acțiunile în justiție împotriva actelor administrative normative emise în starea de alertă (Hotărâri de Guvern, Ordine și instrucțiuni de miniștri, hotărâri CNSU ș.a.) în intervalul în care acestea produc efecte, adică în maxim 30 de zile.

Curtea Constituțională a stabilit în sarcina Parlamentului României obligația de remediere a viciului de neconstituționalitate spunând explicit că “pentru asigurarea unei reglementări clare, ca să garanteze în mod efectiv și eficient accesul la justiție al persoanelor ale căror drepturi sau interese au fost încălcate prin emiterea de acte administrative normative în temeiul Legii nr. 55/2020, Parlamentul trebuie să reglementeze o procedură al cărei conținut să fie ușor identificabil, clar și previzibil sub aspectul consecințelor și care să asigure posibilitatea soluționării cauzelor în regim de urgență, într-un termen foarte scurt, astfel încât hotărârile pronunțate să fie apte să înlăture în mod concret și eficient consecințele actelor administrative atacate, în perioada în care acestea produc efecte (sm)” [par. 49]Curtea Constituțională a reiterat această obligație a Parlamentului prin Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 25 august 2021):“reglementarea concretă a elementelor care determină efectivitatea accesului la justiție în cazul contestării hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau încetează starea de alertă și a actelor subsecvente reprezintă o obligație pozitivă ce intră în competența legiuitorului, acesta fiind obligat să intervină prin adoptarea unui cadru legislativ (sm), care să respecte principiul proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.”

[par.63]Ca urmare a omisiunii Parlamentului de până acum (începând cu 12 iulie 2021) cetățenii români sunt privați de aplicarea a 3 principii fundamentale ale Constituției, termenele de judecată în cererile care privesc actele administrative normative emise în starea de alertă fiind foarte lungi iar hotărârile judecătorești pronunțate având caracter mult prea întârziat. Pentru a vă da un exemplu, 6 din cele 10 Hotărâri de Guvern privind prelungirea stării de alertă emise în cursul anului 2021 (H.G. nr. 432, 531, 636, 730, 826 și 932, toate din 2021) au fost anulate în contenciosul administrativ, total sau parțial, însă doar în primă instanță, în cele mai multe cazuri recursurile urmând să se soluționeze în 2022. O justiție în atât de mare măsură tardivă, cu mult după ieșirea din vigoare a actelor administrative pe care le sancționează, este de fapt absența justiției și lăsarea cetățeanului de izbeliște în fața abuzurilor autorităților publice, așa cum a arătat și Curtea Constituțională.De asemenea, prin omisiunea Parlamentului de a legifera este afectat în același timp regimul constituțional al unei alte puteri în stat, puterea judecătorească, căreia practic îi este abolit rolul constituțional de control judecătoresc al actelor administrative ale Guvernului și al altor autorități publice.

Întrucât Parlamentul României nu este o structură abstractă sau doar o clădire (fie ea și monumentală) ci este suma deputaților și senatorilor care exercită fiecare în parte, individual, mandatul reprezentativ în serviciul poporului român, este evident că obligațiile de corectitudine față de Constituție și de remediere a ordinii constituționale prin inițierea unui proiect legislativ în sensul arătat de Curtea Constituțională revin fiecărui senator și deputat, deci inclusiv Domniei Voastre. Atașamentul față de statul de drept și față de valorile fundamentale ale democrației constituționale nu se dovedește prin discursuri politice ori prin acte de disciplină față de partid ci prin acțiuni concrete în apărarea Constituției României și a drepturilor și libertăților fundamentale, în numele cărora ați depus jurământul, care trebuie să dea un conținut real mandatului pe care Dvs. îl exercitați

Astfel fiind, vă rog să evaluați la nivel profesional și moral obligațiile care vă revin din perspectiva datoriei de fidelitate față de valorile Constituției României și de atașament pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, și să aveți un comportament activ în vederea remedierii viciilor de constituționalitate, prin inițierea și sprijinirea unui proiect legislativ având ca obiect aplicarea Deciziei 392/2021 a Curții Constituționale.

24.10.2021

Cu deosebită considerație,Adrian Toni Neacșu, avocat și cetățean român