
PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS: Astăzi, când Biserica noastră proclamă împreună cu toată lumea că Domnul nostru Iisus Hristos a înviat, mă rog lui Dumnezeu ca Învierea Lui să fie pentru fiecare dintre dumneavoastră, îndeosebi pentru cei bolnavi și pentru cei săraci, pentru bătrâni și pentru cei care trec prin momente de încercare și de suferință, o revenire de la întristare la mângâiere. Mă rog Mântuitorului și vă asigur cu toată convingerea că nu suntem singuri: Mântuitorul, Cel înviat, este cu noi pentru totdeauna. Da, preaiubiților, prin Învierea Domnului, viața lumii s-a schimbat, tocmai de aceea ne putem bucura și preamărim această zi, cea mai importantă și frumoasă din istoria lumii și din viața noastră. De acum ne putem spune „Hristos a înviat!” și putem răspunde „Adevărat a înviat!”, pentru că avem nădejde că drumul omenirii de la Paște înaintează spre fericirea veșnică. Cum am văzut, primii martori ai Învierii s-au grăbit să vorbească despre această stare de bucurie pe care Domnul le-a împărtășit-o prin Învierea Sa. Sfântul Petru, pe malurile lacului din Galileea, văzându-L pe Domnul Hristos înviat, n-a putut să rămână în corabie împreună cu ucenicii, ci s-a aruncat imediat în apă pentru a înota rapid în întâmpinarea Celui Care înviase din morți[6]. Aceste exemple ne dau convingerea că Învierea Domnului ne pune într-o mișcare duhovnicească rapidă: să mergem cu nădejde spre Împărăția cerurilor.