Curtea de Apel București a admis contestația formulată de Lia Olguța Vasilescu, astfel că primarul Craiovei va fi judecat în stare de libertate.
…………………………………………………………..
Primarul Craiovei află miercuri dacă scapă de arestul la domiciliu. Lia Olguța Vasilescu a ajuns la Curtea de Apel București, unde se judecă contestația față de măsura arestului preventiv impusă de Tribunalul București.
Sunt trei denunțători, toți trei cu dosare penale. Concertul lui Bregovici, plătit de USL
„Vreau să știți cu toții de ce sunt aici. Sunt patru infracțiuni de luare de mită. Este vorba despre patru clădiri din centrul Craiovei. Aceasta este mita pe care aș fi luat-o eu. Nu înțeleg foarte bine cine este mituitorul și mituitul. Înțeleg că mituitul aș fi eu, dar nicăieri în dosar nu scrie că aș fi luat vreo sumă de bani. În România anului 2016 se arestează primari fiindcă văruiesc clădiri. Am văzut declarațiile de dosar. Nu sunt împotriva mea. Ei au spus că a fost o rugăminte de la Primărie și s-au gândit că e bine să lucreze cu primăria. Au făcut lucrările printr-un ONG”, a spus Olguța Vasilescu. citată de Digi24.ro.
”Sunt trei denunțători, toți trei cu dosare penale. Doi mi-au cerut lucruri ilegale (…) iar unul a sărit la mine să mă bată, a fost chemată Poliția locală. Între patru blocuri de nouă etaje, venea să planteze încă un bloc de nouă etaje, la distanță de nici 20 de metri. Și am spus decât să îngrop de vii câteva sute de dfamilii, mai bine îmi tai o mână”, a precizat Olguța Vasilescu.
Referitor la cealaltă acuzație, care vizează campania electorală din 2012, primarul Craiovei a declarat: „Noi am produs deja contractul cu firma care l-a adus pe Goran Bregovic, totul a fost plătit de USL. Am atașat și alte contracte pentru servicile de curățenie, de pază, tot ce se face pentru un concert. La fel, plătite de US
Stire iniţiala
Curtea de Apel Bucureşti a anunţat data la care se va judeca contestaţia depusă de DNA şi de primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, la decizia Tribunalului Bucureşti privind arestul la domiciliu al edilului-şef al Băniei. Recursul se va judeca miercuri, 6 aprilie, zi care devine decisivă pentru situaţia primarului Craiovei. Luni, Tribunalul Bucureşti a motivat decizia privind arestul la domiciliu al primarului Craiovei.
Comunicat Tribunalul Bucureşti
Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază însă că privarea de libertate a inculpatei nu este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică pe care ar prezentao lăsarea acesteia în libertate, nefiind astfel îndeplinită şi cealaltă condiţie prevăzută cumulativ de lege pentru a se putea dispunea arestarea preventivă. Pentru a ajunge la această concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere, precum şi data săvârşirii acestora, mediul din care inculpata provine, situaţia antecedentelor penale şi alte aspecte privitoare la persoana acesteia.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în raport de datele privind gradul de implicare a inculpatei în activitatea infracţională, ţinând cont şi de aspectul că inculpata se află la primul conflict cu legea penală şi de împrejurarea că aceasta are …., măsura arestării preventive solicitată de parchet nu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse acestora şi nici nu este necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatei de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, propunerea de arestare preventivă a inculpatei urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. Potrivit dispoziţiilor art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, în cazul respingerii propunerii de arestare preventivă, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune aplicarea uneia dintre măsurile preventive prev. de art. 202 alin. 4 lit. b-d Cod procedură penală.
Faţă de cele expuse mai sus, constatând că în cauză nu se impune arestarea preventivă a inculpatei, judecătorul de drepturi şi libertăţi va examina în ce măsură se impune luarea unei alte măsuri preventive faţă de aceasta. În acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în raport de dispoziţiile art. 202 alin. 1 şi 4 Cod procedură penală, privind categoriile şi scopul măsurilor preventive, precum şi în raport de dispoziţiile art. 218, art. 219 şi art. 221 Cod procedură penală, apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, această măsură, prin conţinutul său şi prin obligaţiile pe care le implică, fiind cea mai potrivită a fi luată în cauză faţă de inculpată
