Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a susținut o conferinţă de presă pe tema salariilor în sectorul public şi privat, după aplicarea Legii salarizării unitare şi a trecerii contribuţiilor la angajat.
„În ceea ce privește discuțiile apărute în spațiul public privind salarizarea personalului bugetar, aș vrea să fac niște precizări menite să înlăture confuzia care se face între legea salarizării și modificările de la Codul Fiscal privind transferul de contribuții de la angajator la angajat sau plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie pentru angajații în regim part-time. Legea salarizării a fost adoptată în luna iunie 2017. Raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu a fost stabilit între 1- adică salariul minim pe economie și 12 – reprezentând salariul președintelui. Anterior, în vechea lege, raportul prevăzut era de 1 la 15, dar în realitate ajunsese și de 1 la 18.
Întrucât acest raport este determinat de salariul minim pe economie și de fluctuațiile sale, la momentul apariției legii, salariile tuturor înalților demnitari, inclusiv cel al președintelui României, care erau stabilite printr-o OUG promovată în 2015, au scăzut cu sume cuprinse între 20 și 40%. Exemplu: la 1 iulie 2017, salariul președintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.108 net, la 17.400 brut și 12.204 net. Menționez că salariul minim este cel care determină stabilirea cuantumului salariului președintelui și deci, ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 la 1.900, dar și a scăderii impozitului pe salariu de la 16 la 10%, ceea ce este valabil pentru toți salariații, de la 1 ianuarie a avut o creștere, dar salariul său net actual este, în continuare, mai mic decât anterior aplicării legii salarizării (13.338 net).
De ce discut despre salariul președintelui? Pentru că el determină maximum în sistemul bugetar și niciun alt salariat nu îl mai poate depăși. În momentul apariției legii, mai mulți bugetari aveau salarii peste președintele României, în special cei cu funcții de conducere cărora li s-au ajustat salariile. Menționez că s-a știut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puțin, am anunțat acest lucru în mai multe interviuri, dar și în cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării.
Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare. În cazul în care am fi aplicat oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, nu am fi reușit să rezolvăm problema, deoarece prevedeau creșteri uniforme la întreg sistemul. Adică, un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o creștere de 15 %, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu 20.000 lei primea o creștere tot de 15%, adică de 3.000 lei. În acest fel, s-ar fi adâncit și mai mult dezechilibrele și nu am fi putut să stabilim criterii corecte.
Un alt principiu a fost acela că la muncă egală, trebuie să fie salarii egale. În sistem, însă, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4.477 lei, iar un consilier de la Ministerul Sănătății avea 12.000 lei, mult peste un secretar de stat. Un director la Ministerul Agriculturii avea 12.498 lei, de la Ministerul Economiei 3.560 lei, iar de la Ministerul de Externe 18.280 lei.
(…)Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuțiilor, salariile nu pot scădea. În momentul în care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate în calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scădere a contribuțiilor de la 39,25 la 35%, măsură regândită ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca și angajatorul să rămână cu o contribuție reprezentând fondul de garantare a creanțelor salariale, concediile medicale și pentru accidentele de muncă, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul că netul angajaților din mediul privat nu crește atât cât estimaserăm noi. Semnalăm că acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fără nicio opreliște, a făcut-o, astfel încât netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%.”
„În ceea ce priveşte mediul privat, menţionăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaţilor şi pentru a se evita situaţia ca patronii să profite de modificare Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal şi mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că pentru restul de 50% vor scădea salariile este fără fundament”
