Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, într-o analiză pentru StartupCafe.ro.
„Abia odată cu elaborarea bugetului pentru anul viitor se va putea vedea dacă și de unde se va tăia din cheltuieli și care vor fi sursele de finanțare. Este de așteptat, din păcate, ca politica fiscal-bugetară pe termen scurt să urmeze aceeași tradiție de a angaja cheltuieli care ulterior trebuie acoperite intempestiv prin taxe mai mari, într-un proces lipsit de transparență, predictibilitate și dialog real cu mediul de afaceri, care este pus mereu în fața faptului împlinit. Prin urmare la ce ne putem aștepta din perspectiva taxării? În principiu la orice după se vede din decizia de a reinstitui taxa pe „stâlp” care și-a arătat nocivitatea și a fost într-un final eliminată în 2017 sau la impozitul minim pe cifra de afaceri care se află încă în vigoare în ciuda promisiunilor că se va aplica temporar. Prin urmare, să nu subestimăm eventuale „inovații” fiscale care nici măcar nu-și ating scopul de a aduce noi încasări la buget, dar perturbă activitatea economică punând frână unor investiții, și să analizăm planurile parțial făcute publice ale guvernului. Conform planului bugetar pe termen mediu negociat cu Comisia Europeană, deficitul bugetar ar trebui să coboare la 7% din PIB anul viitor de la 9% din PIB în acest an. Pentru context merită amintit că în 2024 deficitul bugetar ar fi trebuit să fie de 5% din PIB, potrivit legii bugetului votată de parlament. Anul electoral intens a atras cheltuieli foarte mari pe datorie vulnerabilizând finanțele publice și economia, în condițiile unor amenințări tot mai serioase, pe fondul încetinirii producției industriale în toată Uniunea Europeană și a tensiunilor comerciale.
Ce taxe urmează să crească?
În planul bugetar pe termen mediu pe care l-am menționat sunt preluate angajamentele din capitolele PNRR privind reforma fiscală și a administrării fiscale. În general, formulările din jaloanele care trebuie îndeplinite în următorii doi ani (pentru a debloca sumele din PNRR) sunt suficient de vagi pentru a permite guvernului să facă modificări la aproape orice capitol al Codului fiscal, cuvântul cheie din document care se repetă de mai multe ori fiind „revizuirea”. Revizuire poate însemna, desigur, și majorarea cotelor, dar și a bazei de impozitare. Astfel, documentul vorbește de „revizuirea”, „ajustarea”, „actualizarea” în cazul prevederilor privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, din domeniul TVA, din sistemul de accizare, a mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri. Documentul vizează echitatea sistemului de impozitare și mai important consolidarea fiscală, respectiv reducerea deficitului bugetar până la 3% din PIB, în următorii șapte ani, lăsând practic ușa deschisă pentru majorarea TVA sau introducerea unui sistem de cote progresive la impozitul pe venit, propuneri pe care le regăsim în analiza sistemului fiscal realizată de Banca Mondială ca parte a capitolului de reformă fiscală din PNRR.
