Craiova intră din acest an în rețeaua celebrelor hoteluri Hilton. Hotelul din Craiova va avea 180 de camere, restaurante, spaţii de conferinţă, zone de parcare, după cum precizează investitorii. Contractul de franciză a fost semnat în anul 2018, în spatele proiectului aflându-se Dumitru Popescu, cel care a achiziționat în anul 2016 Pan Group și a demarat în zonă President Residence. Numai investiția în hotel este de 25 de milioane de euro.
„Sperăm să finalizăm investiţia în cursul anului 2025. Aşadar, dacă totul decurge cum trebuie, sperăm să fim deschişi pentru următorul târg de Crăciun. În momentul de faţă, hotelul a devenit pentru Craiova o necesitate, oraşul s-a dezvoltat foarte mult, atât din punct de vedere cultural, cât şi ca centru de business. Avem tot mai multe parcuri logistice, hub-uri IT. E nevoie de locuri de cazare. Iniţial, investiţia se axa pe segmentul de business. Între timp, lucrurile s-au schimbat, zona de leisure (relaxare) dezvoltându-se“, a dezvăluit Denisa Strunoiu, CEO al President Residence, pentru Ziarul Fianciar.
„Adresându-se atât turiştilor în scop de afaceri, cât şi celor veniţi într-o scurtă vacanţă, hotelul Hilton Garden Inn Craiova va deveni un reper în întreaga regiune. Contractul de franciză a fost încheiat între Restaurant President şi grupul hotelier Hilton şi va fi exploatat de către Hosplace Hotel Asset Management, un operator autohton specializat“
„De la elaborarea studiilor de piață, analizele de fezabilitate, planificarea arhitecturală și de design, asistarea pe timpul construcției și până la pre-deschidere și asigurarea managementului, toate serviciile noastre au fost apreciate de beneficiarul proiectului și îi suntem profund recunoscători pentru încrederea oferită. Suntem entuziasmați să administrăm un proiect de o asemenea anvergură și suntem încrezători că echipa noastră, coordonată de viitorul Manager General, Shane Labrooy, va clădi amintiri senzaționale pentru viitorii oaspeți”
George Cristea, Managing Director Hosplace HAM, pentru Forbes
Tot în 2025, va demara şi cea de-a treia fază a proiectului President, care presupune restaurarea Morii lui Barbu Drugă, clădire monument cu valoare istorică: li se va da o funcţionalitate de birouri, spaţii comerciale, spaţii de restaurante şi încă o fază de rezidenţial. Deși Pan Group a dat în judecată Ministerul Culturii solicitând anularea ordinului prin care Moara Barbu Drugă a fost clasată ca monument de categorie B, la sfârșitul anului trecut a pierdut definitiv procesul.
De proiect s-a ocupat SMAA, o firmă de arhitectură din București
Înființat în 2007 ca studio de arhitectură și design in Bucuresti de către arhitect Silviu Mihăilescu, SMAA este în prezent un birou multidisciplinar specializat în proiectarea unei game largi de funcțiuni, de la proiecte rezidențiale individuale sau colective la spații de birouri, spații comerciale și amenajări interioare, hoteluri si cladiri de birouri. Echipa cuprinde cinci arhitecți șefi de proiect și un număr în continuă creștere de tineri arhitecți, cărora li se adaugă colaboratorii de specialitate în vederea obținerii unui produs arhitectural de calitate și inovativ, rezultat în urma unui permanent dialog constructiv între proiectant și client. Proiectele SMAA au ca numitor comun utilizarea cât mai eficientă a spațiului și a materialelor pentru a crea obiecte de arhitectură perfect adaptate cerințelor de temă și în același timp cu o imagine iconică. Fiecare lucrare este un proces interactiv care pornește de la o logică funcțională și constructivă pe care o dezvoltă de-a lungul proiectării și în special a execuției, pentru a obține un rezultat final în deplin acord cu principiile de la care a plecat, funcționând ca un mecanism complex perfect reglat pentru a oferi cât mai multă plusvaloare clienților și, în același timp, orașului.
Hilton, primul lanț hotelier american prezent pe ambele coaste
Istoria grupului hotelier Hilton, a cărei principală moștenitoare, Paris Hilton, apare regulat pe pagina revistelor mondene, a început în anul 1919 prin achiziționarea de către Conrad Hilton a primului său hotel, „The Mobley”, în Cisco, California. Fondatorul corporaţiei Hilton, Conrad Nicholson Hilton (1887-1979), s-a născut în Socorro County, New Mexico, din tată norvegian şi mamă nemțoaica. În 1943, Hilton devine primul lanț hotelier american prezent pe ambele coaste, odată cu achiziționarea a două hoteluri din New York City – Roosvelt Hotel si Plaza, prețul mediu al unei camere fiind de 20 de dolari pe noapte. Doi ani mai tarziu, americanul a cumparat şi Stevens Hotel care era, la acea vreme, cel mai mare hotel din lume.
Moara a fost concepută și proiectată de ingineri germani la Brandenburg
Din sursele și documentarele studiate putem sintetiza: ”In octombrie 1912, Serviciul Administrativ al Primariei Craiova elibereaza permisiunea de construire a morii, pentru a crea facilitati de transport aceasta fiind deservita si de o cale ferata uzinala. Moara a devenit in scurt timp foarte cunoscuta, notorietatea ei fiind depasita doar de celebra Moara Assan din Bucuresti și de Moara Viollatos Brăila, ceva mai veche. Ambele mori, Barbu Drugă și Violattos au fost conectate la rețeaua feroviară națională în 1912, prin căi ferate industriale. Odata cu evolutia tehnicii moara a fost dotata cu motoare Diesel. Moara Barbu Druga a rezistat cu bine cutremurelor din 1940 si 1977 (Vezi Bibliografia). Din sursele consultate se pot sintetiza următoarele: ”Prima moara cu aburi a Craiovei a fost construita la inceputul secolului XX, pe stanga, la iesirea din oras spre Bariera Bucurestiului. Moara a fost conceputa si proiectata de ingineri germani la Brandenburg, schitele fiind finalizate pe 12 februarie 1912 . Proiectele constructiei morii si ale silozului de cereale au fost preluate si executate in Romania de celebra firma de antreprenori a lui Carlo Dalla Barba si Giovanni Battista Peressutti. Soliditatea constructiei o regasim in proiect ; astfel, cele doua sectiuni longitudinale prin corpul cladirii indica faptul ca la darea in exploatare plafoanele puteau sustine greutati cuprinse intre 800 si 1500kg pe un metru patrat, necesare depozitelor de grâu și făină” (vezi Bibliografia).
