„Astăzi ne confruntăm cu propriul nostru moment definitoriu”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, în timp ce își prezenta planul. „Ceea ce a început cu un virus atât de mic încât ochii tăi nu l-au putut vedea, a devenit o criză economică atât de mare încât pur și simplu nu puteai să-l ratezi.”
Von der Leyen a declarat că planul va oferi subvenții de 500 de miliarde de euro țărilor cele mai afectate de pandemie și va pune la dispoziție alte 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Partea de granturi este în mare parte pe măsura propunerii prezentate săptămâna trecută de cancelarul german Angela Merkel și de președintele francez Emmanuel Macron și ar permite Comisiei să se împrumute de pe piețele financiare, folosind ca garanție angajamentele naționale față de bugetul UE. Este un mecanism pe care UE l-a folosit înainte, dar niciodată la o scară atât de mare.
Propunerea Comisiei lasă câteva decizii cruciale care urmează să fie elaborate în cadrul negocierilor din cadrul Consiliului European, inclusiv posibilitatea de a crea noi fluxuri de venituri pentru bugetul UE, ar fi o taxă digitală propusă sau o taxă la frontiera cu carbonul. Comisia a ridicat, de asemenea, o nouă idee privind o taxă pe operațiunile „întreprinderilor mari”, dar nu a oferit detalii cu privire la modul în care aceasta ar putea funcționa.
În documentele sale tehnice, Comisia a afirmat că „luate împreună, aceste noi resurse proprii” ar putea acoperi teoretic rambursarea și costurile dobânzilor pentru întreaga sumă de bani împrumutată pentru planul de redresare. Cu toate acestea, guvernele naționale s-au opus în trecut acordării de către Comisie a unor noi surse de venit.
Susținătorii inițiativei de redresare declară că aceasta va institui o nouă eră, mult așteptată, a unei mai mari solidarități și cooperări fiscale. Criticii spun că ar crea un precedent periculos – punerea contribuabililor din toate țările UE în cârlig pentru a rambursa împrumuturile care vor beneficia doar unele, împreună cu riscul de cheltuieli în deriva de către guvernele naționale, care au ignorat adesea cererile de disciplină din trecut ale Comisiei.
https://www.politico.eu/article/commission-to-propose-recovery-instrument-of-e750-billion/
sursa: politico.eu
Adrian Câciu: Poate însemna „boom”-ul de care are nevoie România
România poate primi până la 33 miliarde euro, din care 19,6 miliarde euro fonduri nerambursabile, suplimentar față de alocarea deja prevăzută în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Este o situație unică care poate însemna „boom”-ul de care are nevoie România pentru a se așeza acolo unde îi este locul în Uniunea Europeana. Cu două conditii, una externă și alta internă:
Cea externă este aceea ca Austria, Olanda, Danemarca și Suedia să nu se opună acestui plan anunțat astăzi de către Comisia Europeană.
Cea internă este să știm ce vrem, care ne sunt prioritațile și să investim calitativ nu cantitativ.
Și să facem programe simple, cu obiective clare și cu adresabilitate maximă.
Cred ca ambele condiții sunt dificil de îndeplinit.
Să fim optimiști!
