6 octombrie 2024

Preţ de câteva zile, Craiova a fost epicentrul proiectelor pentru titlul de capitală europeană a culturii din România, Grecia, Turcia, Bulgaria şi Olanda. Organizată de „Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova, cu doar o lună înaintea depunerii dosarului de candidatură, Conferinţa Internaţională „30 – 50, 30 years – 50 cities, History through the European Capital of Culture Programme” s-a dovedit a fi de un real ajutor oraşelor candidate pentru anul 2021, din România şi Grecia.

 Mai mult de jumătate dintre acestea au acceptat provocarea lansată de Craiova şi s-au aflat, pentru prima oară, faţă în faţă, pentru a schimba idei, pentru a descoperi experienţe ale altor capitale sau candidate din Europa, dar şi pentru a afla răspunsuri la diverse neclarităţi legate de dosarul de candidatură. Au onorat cu prezenţa delegaţiile oraşelor candidate Craiova, Timişoara, Braşov, Arad, Sf. Gheorghe, Bucureşti, Tg. Mureş, Larissa, Piraeus, Ioannina şi Volos. Obiectivul principal al conferinței a constat în reunirea asociațiilor și entităților care se ocupă de candidatura orașelor din cele două ţări, iar temele conferinței au fost reprezentate de dorința de a stabili parteneriate și forme de colaborare între orașele care candidează pentru titlul anului 2021, cât și de încercarea de a lămuri aspecte și elemente procedurale necesare înscrierii oficiale în competiție.

“Conferinţa organizată la Craiova s-a dovedit a fi una nu doar necesară, ci și extrem de importantă pentru stadiul actual de pregătire a dosarelor de candidatură, în prezenţa oaspeților noștri din Grecia, Turcia, Belgia, Bulgaria și România. Este un lucru bun că ne-am reunit la Craiova pentru că, după această întâlnire, vom reuși să depășim multe dintre neclaritățile și lacunele cu care ne confruntăm în acest moment. M-am bucurat că ne-au fost alături domnul Bogdan Stanoevici, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii din România, doamna Esra Nilgun Mirze din Istanbul şi domnul Valeri Kyorlinski de la Plovdiv 2019. Cu ajutorul dumnealor, dar şi a expertului prezent din cadrul Ministerului Culturii am obţinut răspunsuri şi clarificări privind anumite inexactități din ghidul de candidatură”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, primarul Municipiului Craiova.

Invitatul special al evenimentului a fost Esra Nilgun Mirze, una dintre iniţiatoarele proiectului Istanbul 2010 – Capitală Europeană a Culturii, numită ulterior director de Relații Internaționale Istanbul 2010 (Turcia). Cu o experienţă de peste 22 de ani în industria culturală, Esra Nilgun Mirze le-a împărtăşit participanţilor care au fost principalele obstacole în obţinerea titlului, dar şi efectele, în timp, ale unui asemenea statut.

„Efortul în care s-au angrenat O.N.G.-urile, instituțiile culturale precum și structurile administrative a fost unul colosal. Principala ambiție a colegilor turci a constat în identificarea unor măsuri concrete privind stimularea creativității culturale. Deși pare o sarcină simplă și accesibilă, cei implicați în acest demers au avut de înfruntat o serie infinită de piedici și opreliști, cele mai multe dintre ele derivate din profilul cultural al statului turc. S-a obținut, cu mari eforturi, un parteneriat activ, eficient”, a mărturisit Esra Nilgun Mirze.

Garantarea independenței depline și a libertății artistice pentru toți cei implicați în generarea de proiecte culturale a fost rețeta Istanbulului pentru titlul din anul 2010. „Eram  deplin conștienți de faptul că doar într-un mediu lipsit de constrângeri tematice și organizatorice cultura poate să înflorească. Desigur, acesta era doar începutul, dar odată stabilite premisele, colegii noștri au demarat un amplu proces de creare a unei infrastucturi culturale în măsură să acopere și satisfacă nevoile și aspirațiile artiștilor. Birocrația, lentă și fidelă propriilor legi de funcționare, a fost învinsă în acest proiect. Am reușit ca prin entuziasm și vitalitate să-i capacităm pe oameni și să obținem ceea ce birocrația era dispusă să sugrume. Cea mai mare parte a bugetului alocat proiectului a fost repartizată către lucrările de reabilitare și renovare a principalelor atracții turistice și culturale din Istanbul. În ciuda procentului mic alocat manifestărilor culturale din ansamblul bugetului, s-a reușit conceperea unor manifestări și festivaluri de bună calitate. Un amănunt interesant este reprezentat de sursa finanțărilor. Ministerul Culturii din Turcia s-a ocupat de colectarea și repartizarea bugetului pentru întreg proiectul. Și pentru că trebuia avută în vedere o solidarizare puternică în jurul acestui concept, o mică cotă din prețul benzinei a fost repartizat proiectului Istanbul Capitală Europeană Culturală 2010”, a adăugat Esra Nilgun Mirze.

Desfășurarea conferinţei de la Craiova a reprezentat o premieră pentru țara noastră. Data limită pentru depunerea dosarelor de candidatură este 10 octombrie, iar organizarea unei mese rotunde care să-i reunească pe toți cei interesați de perspectivele și oportunitățile pe care cultura le poate oferi este un pas important în direcția organizării eficiente și promovării unei competiții oneste și transparente. “În fața noastră, se află o provocare ambițioasă. Depășirea cu succes a etapelor preliminare înscrierii în competiție, atât pentru orașele din Grecia cât și din România, este cel mai important obiectiv imediat. Ca atare, în urma organizării acestei conferinţe la Craiova, ne punem mari speranțe în activarea unor parteneriate și forme de cooperare între orașele noastre”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, primarul Municipiului Craiova.

În același context, Lucian Dindirică, președintele „Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021”, a subliniat importanța solidarizării tuturor celor implicați în producerea și consumarea actului cultural. Referindu-se la parafarea unor acorduri și relații de colaborare, Lucian Dindirică a susținut că de “relația de cooperare și colaborare dintre public, pe de o parte, și oamenii de afaceri, instituțiile culturale și guvernamentale, de cealaltă parte, depinde în ultimă instanță reușita sau insuccesul candidaturii unui oraș.

Despre importanța acestei reuniuni, a punctat și vicepreședintele Asociației CCEC 2021, Vlad Drăgulescu: ”Am împărtășit idei și povești, conferința fiind un real succes. Prezența speakerilor din Turcia, Bulgaria și Olanda a însemnat un adevărat ghid de lucru pentru toate orașele participante. După 2 zile am realizat că avem nevoie unii de alții și că întâlnirea din această perioadă reprezintă un bun prilej pentru o prietenie durabilă și oportunitatea realizării unei noi rețele de lucru între orașele prezente, rețea ce va merge dincolo de 2021. Împreună am căzut de acord că strângerea relațiilor și organizarea unor întâlniri viitoare ale grupului vor putea da naștere unor noi politici culturale și la descoperirea de noi forme de promovare a culturii”.

Totodată, președintele ACCEC 2021 s-a exprimat în favoarea continuității, susținând că asemenea evenimente la care participă și invitați străini sunt necesare pentru că, doar în acest fel, “vom reuși să ne servim de experiența și strădaniile depuse de partenerii noștri în anii precedenți”.

La conferință au participat delegații din orașele din Grecia și România care se vor înscrie în competiția oficială, reprezentanți ai unei foste capitale europene culturale, Istanbul 2010, respectiv ai capitalei din anul 2019 – Plovdiv, dar și oficiali ai Ministerului Culturii din România, respectiv experți europeni ai Ministerul Culturii din România.

Orașele din România înscrise în competiția națională pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 sunt: Craiova, Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Arad, Brăila, Sf. Gheorghe, Baia Mare, Bucureşti, Suceava,Tg. Mureş, iar Nafplio, Larissa, Elefsina, Piraeus, Kalamata, Rhodes, Ioannina, Tripoli, Kavala, Volos, Messolongi, Sparta, Chalkida, Chania și-au exprimat intenția de a participa la întrecerea internă din Grecia.